Nr.3 - Ghici ce nu e sfant ?
       

Ghici ce nu e sfant ?






Daca stii tot ceea ce e sfant, de ce cauti ceea ce nu e sfant ?
Oare ti-e frica de ceea ce te pangaraste sau te intineaza ? Sau te sperii de ceea ce poti tu intina.
Sfintenia este un dar ispititor. Vecinatatea unui sfant (cum zice Victor Hugo "Sinucigas celebru"), este o vecinatate periculoasa.
Ce intelege un sfant din viata unui pacatos (uitand ca si el a fost un pacatos)?
Ce intelege un pacatos din viata unui sfant (uitand ca el poate fi un sfant fara sa stie) ? Si la ce bun ?!

Dumnezeu este sfant. Ce vrem noi, bietii oameni, amarati, nemuritori, care desi traim, nu intelegem sau nu vrem, de ce traim, incotro, de ce, si de unde !
Chiar asa, nu putem sa contestam existenta noastra prin care nimeni, din cei pamanteni, in afara de Iisus, Ne-a comunicat ; eu stiu ca El stie ca eu stiu, ca nu stiu de ce indiferent ca El stie ca eu nu stiu de ce !
Ce folos ca eu nu stiu, sau ca nu vreau sa stiu ? Si atunci si daca vreau si daca nu vreau, ce mai ingrozitor liber arbitru vreau ? De fapt, ce vreau? Si-mi amintesc sfintele cuvinte "Faca-se Voia TA!"
Cuvinte care nu ma jeneaza in exercitarea liberului arbitru , dar ma invita delicat sa nu ma fac ca nu stiu care este voia lui Dumnezeu in totala contradictie cu tampita mea voie.
Ce inseamna voia mea? O suma de dorinte omenesti, firesti de altfel pe care in mica mea nemarginire exclude imensa, autoritara, ineluctibila si irefutabila Voie a lui Dumnezeu pe care nu sunt pregatit sa o inteleg si cu atat mai putin sa o aplic; decat altora eventual!
Ce minune ! Nu dezaprob negarea vointei de a spune Nu! Si daca as face-o, cine ar continua aceste randuri?
Un alter-ego care ar muri de comunicare dar care ar comunica cu cei pe care merita sa inteleaga o astfel de comunicare dintr-o lume care nu are dreptul sa comunice cu lumea in care "abia" vietuim!
Iubirea lui Hristos pentru noi este un lucru pe care nu-l intelegem decat daca, procentual vorbind, am suferi si am iubi 10% din ceea ce El a suferit si a iubit.
Dar de ce vorbim de iubire (Agapis) cand lumea este macinata de o alta iubire (Eros)?

Mila este un lucru pe care, cand il incerci, (iubire in care nu ceri nimic in schimb) cand vrei sa te apropii de Dumnezeu.
Iertarea neconditionata te apropie si mai mult de Dumnezeu.
Impacarea cu tine insuti, cu Dumnezeu, cu vrasmasii si cu cei pe care ii iubesti te pune in situatia in care nu stii de ce mai traiesti aici! Si atunci aflii pe cale Tainica, cum ca poate ai un rol definitoriu in istoria pe care Dumnezeu a randuit-o omenirii si nu numai tie. Ce varsta ai? Stii de ce ai trait pana acum? Indiferent de condiitile in care ai trait, ai cu siguranta un rol in existenta intregii omeniri.
Esti bogat, esti sarac? Cui ii pasa? Ai stiut sa fii stapanul bogatiilor pe care Dumnezeu ti le-a dat? Sau ai stiut din ceea ce Dumnezeu ti-a dat sa dai si celor saraci (celor ce n-au nimic). Poate ca cei ce n-au nimic au fost randuiti asa ca Tu, ... sa le dai tot ceea ce-ti prisoseste, daca intelegi chestia asta. Stii ce urmeaza? In ce calitate stii? De om? Sau de om induhovnicit? Si daca tot stii, de ce nu te lepezi de tot ceea ce nu-ti poti pune in cavou? Esti cu adevarat stapan asupra lucrurilor pe cate ti Le-a dat? Sau te stapanesc ele pe tine? Cine esti tu in fata stapanului universului, al vietii si al mortii? Ce faci tu biet nemuritor cu cei 50, 70, 80 de ani pe care ti-a randuit Dumnezeu pe pamant fata de eternitate? 2 la puterea 600 este numarul estimat stiintific de astrii din universul vizibil, si tot atatea suflete (scantei din focul Dumnezeirii) care se pot intrupa (neavand nevoie de reincarnare) ca sa aiba aportul personal la splendoarea divinitatii.
Ce nu stie divinitatea omnipotenta? Nu stie de frica !
In ce nu crede divinitatea? In nemantuirea noastra ! Si nici macar a diavolului.
Sa asteptam a II-a Inviere ca sa aflam. Dar in ce masura ne intereseaza? Nu cumva vom fi extaziati de mantuirea (salvarea) vrasmasilor nostrii in contra dorintelor si idealurilor noastre ?
Nu cumva dusmanii nostrii au fost (vremelnic) calauza ale propriilor virtuti nemarturisite, neputinte ale iubirii noastre?
Daca cel socotit de mine afla indreptatire, mantuire in exercitarea liberului arbitru in fata lui Dumnezeu, si eu super drept credincios nu aflu, care este masura in baza credintei si a faptelor mele bune cu care Hristos va socoti ca eu am fost cel care nu a inteles vrasmasia celuilalt, ca un test al pretinselor mele "fapte bune"?
Frate, Sora, inca nu te-a atins blandetea lui Hristos?
De ce mai traiesti ? Indiferent din ce Biserica faci parte, Hristos te iubeste neconditionat!
Poate nu-ti plac multi din slujitorii sai, dar nu-i pedepsi pentru ceea ce El nu ti-a facut, si nici pe biserica lui.
Ai invatat sa ierti? Exercita acest drept! Ai terminat de exercitat darul iertarii? Nu mai esti printre noi! De acolo de sus din paradis da-ne exemplu de iertare a ta ca si noi, poate, dupa voia lui Hristos sa ajungem acolo unde inceteaza credinta, speranta, nadejdea, dar iubirea ramane... in paradis.
Frate, Sora, inca mai vrei sa fii sfant? Spune-mi de ce? Si mai ales "cui prodest", pentru ca Dumnezeu este Sfant, e firesc, iar Sfintii Sai sunt mostre ale divinitatii. Stii ca oricine poate fii sfant? Dupa hotararea lui Dumnezeu. Dar ce stii tu, frate, sora despre Dumnezeu? (care e de 3 ori sfant)
Daca nu pricepi, accepta!
"Ceea ce nu intelegi acum, vei intelege dupa moarte" - proverb romanesc din Ardeal.
N-ai vrea sa vezi ce este frangerea voii?... mele, caci a ta ...
Patimi Fericite !


Avva Christophor

*Material oferit de Revista de Rugaciuni www.rugaciuni.ro General Editor A.A.P.E.S.

*Reproducerea neautorizata a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisa. Preluarea textelor publicate se poate face doar cu acordul General Editor A.A.P.E.S.


© 2005 - 2009 elystar.online